Curiozitatea ucide

"Maşina timpului", aşa cum a fost numit cel mai mare experiment din lume menit să descopere secretele Big Bang-ului, pune omenirea în pericol, susţin cercetătorii. Experimentul, a cărui construcţie a costat circa trei miliarde de euro, va fi pus în funcţiune peste nouă zile şi este localizat la 100 de metri în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. El constă într-un accelerator de particule (Large Hadron Collider) menit să recreeze condiţiile ce existau la o fracţiune de secundă după naşterea universului. Însă odată pornit, experimentul ar putea genera mai multe găuri negre de mici dimensiuni, se tem oamenii de ştiinţă. Otto Rossler, unul dintre cercetătorii ce încearcă să oprească desfăşurarea experimentului, susţine că în patru ani una dintre aceste potenţiale găuri negre ar putea ajunge la o asemenea dimensiune încât ar putea absorbi Pământul. Rossler face parte dintr-un grup ce a atacat proiectul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului argumentând că experimentul încalcă dreptul fundamental al omului la viaţă. Totuşi, sunt slabe şansele ca momentul apropiat de punere în funcţiune a "maşinii timpului" să fie amânat, în ciuda faptului că Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a admis că proiectul va crea găuri negre. CERN nu le consideră periculoase, explică Rossler.Supraveghetorii experimentului resping aceste speculaţii. Un raport dat publicităţii în prima parte a anului dădea asigurări că experimentul nu implică riscuri pentru populaţie. "De-a lungul a miliarde de ani, natura a generat pe Pământ coliziuni între particule cât un milion de astfel de experimente - şi planeta continuă să existe", se arată în raport. Mai mult, durata de viaţă a găurilor negre de mici dimensiuni este "foarte scurtă", adaugă documentul.Cercetătorii au mai folosit până acum acceleratoare de particule, însă acesta este cel mai puternic construit până acum. LHC va lansa fascicule de protoni într-un tunel circular cu o lungime de circa 30 de kilometri. Mai mult de 5.000 de magneţi aliniaţi în tunel vor accelera sutele de miliarde de particule până aproape de viteza luminii, astfel încât vor încheia un circuit în a unsprezece mia parte a unei secunde. Două fascicule vor fi lansate în direcţii opuse, iar când se vor apropia de viteza luminii vor fi ciocnite. Coliziunea va descompune particulele în, speră cercetătorii, "pietrele de temelie" ale universului.

REALITATEA.NET - Experimentul menit să descopere secretele Big Bang-ului ar putea duce la sfârşitul lumii

Nori ciudati

Astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au avut parte de o privelişte frumoasă şi ciudată în acelaşi timp în această vară. La marginea dintre atmosfera terestră şi spaţiu s-au format nori subţiri, de un albastru electric, ce îi intrigă pe oamenii de ştiinţă. "Aceşti nori sunt un fenomen relativ nou. Au fost văzuţi pentru prima dată în 1885, la circa doi ani de la erupţia vulcanului Krakatau din Indonezia", spune Gary Thomas, profesor la Universitatea din Colorado. Dacă în 1883 vulcanul a reuşit să propulseze particule de praf până la o înălţime de 80 de kilometri în atmosferă, fapt ce a condus la formarea norilor, cei zăriţi de astronauţi în ultimele săptămâni nu sunt atât de uşor de explicat. Cel mai mare mister legat de norii de la "marginea" atmosferei este formarea cristalelor de gheaţă într-un mediu cu un nivel ridicat de ariditate. Cristalele de gheaţă din nori se formează prin condensul apei în jurul unui nucleu, cum ar fi o particula de praf.Norii obişnuiţi, care se formează relativ aproape de pământ, acumulează praf datorită curenţilor care îl ridică la înălţime, dar care nu au, de exemplu, puterea să îl ducă până la altitudini de 80-100 de kilometri, acolo unde se pot vedea misterioşii nori. "Sursa prafului ar putea fi chiar spaţiul", spune Gary Thomas. Pentru formarea cristalelor de gheaţă în partea superioară a atmosferei este nevoie de temperaturi foarte scăzute. Deşi încălzirea globală are ca efect creşterea temperaturii pe pământ, la înălţimi de 80-100 de kilometri efectul este invers, astfel încât ar putea ajuta la formarea cristalelor din nori. Mai mult, în ultimii ani fenomenul observat la nivelul mezosferei s-a extins. Sunt spectaculoşii nori albaştri un barometru al încălzirii globale? Sau poate un semn al trecerii unor meteoriţi? "Tot ce ştim despre acest fenomen sunt speculaţii", concluzionează Thomas.

Sursa: space.com

Cartea Electronica

Cartea electronică, ce ar putea pune capăt lecturii clasice de pe hârtie, va fi lansată în Marea Britanie, în această săptămână. Cartea electronică are dimensiunea unui volum obişnuit, însă o memorie capabilă să stocheze 160 de cărţi, informează Daily Mail. Gadgetul cântăreşte circa 250 de grame şi la o singură încărcare se pot citi circa 6800 de pagini. De asemenea este dotat cu o baterie, care rezistă atât de mult, încât dă utilizatorului posibilitatea să citească romanul ''Război şi pace'' al lui Lev Tolstoi de cinci ori până să rămână fără energie. Şi asta, întrucât cartea electronică consumă energie doar la întoarcerea paginilor. De altfel, computerul-carte imită perfect întoarcerea paginilor de la cartea clasică. În plus, include şi posibilitatea de a pune semn la ultima pagină citită, astfel încât, la următoarea lectură se deschide exact la pagina ''însemnată''. Sony Reader va fi vândut împreună cu un CD, care conţine o sută de cărţi şi piese de teatru, inclusiv ''Dracula'', ''Romeo şi Julieta'' sau ''Mândrie şi prejudecată''. Noul dispozitiv nu este şi prima carte electronică de pe piaţă. Astfel, Amazon are propria versiune, Kindle, comercializat la preţul de 246 de euro, în timp ce compania Borders a lansat deja un produs propriu, Iliad, la preţul de 490 de euro.